Cuprins
Cafeaua a depăşit demult graniţele categoriei de băuturi. Este o cultură, o industrie, o ştiinţă şi chiar o artă pentru cunoscători. Cu cât descoperi mai multe despre cafea, cu atât devine mai complexă şi fascinantă.
Cafeaua are o mulţime de beneficii şi vine într-un număr atât de mare de sortimente încât poate deveni o provocare să le încerci!
O scurtă descriere a cafelei
Cafeaua provine de la o categorie de plante numită Coffea. Aici se regăsesc peste 500 de familii şi 6.000 de specii de copaci tropicali şi tufişuri. Specialiştii estimează că pot fi între 25 şi 100 de specii de plante potrivite pentru cafeaua solubilă.
Cele mai importante două specii sunt:
- Arabica, din care iese o cafea aromată, fină, de intensitate moderată. Varietăţile ei sunt Bourbon, Typica, Caturra, Mundo Novo, Tico, San Ramon, Jamaican Blue Mountain.
- Robusta, cunoscută în Africa, Asia de SE, Indonezia, Vietnam şi Brazilia şi utilizată în amestecuri şi cafea instant. Băutura are un gust mai aspru, iar gustul ei este mai intens.
Între boabele de cafea, în forma cunoscută de public şi fructele copacului este o diferenţă atât de mare încât cele din urmă nu sunt atât de populare. Fructele de cafea, denumite şi cireşe de cafea, sunt verzi şi rotunde. Responsabile pentru băutura preferată pe tot globul, însă, sunt seminţele de cafea.
Ce diferenţiază tipurile de cafea
Seminţele din care se face cafeaua se găsesc în fructele copacilor şi, în funcţie de specia copacului sau tufişului de cafea, apar diferite sortimente. Ele sunt procesate prin:
- Coacere: Boabele de cafea sunt şi rămân verzi. Aşa că ele sunt coapte la temperatură înaltă, ca să poată elibera gustul şi aroma cunoscute. Apoi sunt răcite şi măcinate. În consecinţă, cafeaua poate fi diferenţiată după culoare şi intensitatea acidităţii.
- Măcinare: Măcinarea clasică este medie. Măcinarea fină se foloseşte pentru espresso, care are un gust mai complex. La polul celălalt se află presarea cafelei.
- Decafeinizare: Potrivită pentru persoanele sensibile la cafeină, substanţa poate fi extrasă cu ajutorul solvenţilor chimici sau a dioxidului de carbon. O cafea decofeinizată are un consum de cafeină de până la 3%, adică o cantitate reziduală. Este posibil ca acest proces să influenţeze o parte din gust şi aromă.
Evoluţia cafelei în lumea legislativă
1991: OMS a făcut primul pas în legătura dintre cafea şi corpul uman. A inclus băutura pe lista posibililor cancerigeni.
2016: După mai multe cercetări, cafeaua a fost scoasă de pe lista posibililor cancerigeni.
2018, aprilie: Statul american California a cerut ca produsele din cafea să poarte o etichetă de avertisment care spune că aceasta poate duce la dezvoltarea cancerului. Autorităţile din zonă au dat vina pe acrilamidă, o substanţă care se formează atunci când boabele de cafea sunt coapte. Totuşi, iniţiativa se bazează doar pe studii făcute pe animale, iar substanţa face parte dintr-o listă de 900 de ingrediente. Mai mulţi experţi au contrazis teoria.
2018, iunie: Cafeaua a fost exclusă de pe lista produselor cu avertisment.
Descoperiri ştiinţifice legate de cafea
Cafeaua solubilă este o sursă de:
- riboflavină (vitamina B2),
- magneziu,
- cafeină, prin definiţie,
- proteine,
- niacină,
- potasiu,
- mangan,
- acid pantotenic.
De asemenea, băutorii de cafea sunt expuşi mai puţin la riscul de a dezvolta diabet de tip II.
O cană clasică de cafea (200 ml) are 2,4 calorii.
O cană de 200 de mililitri de cafea neagră (neîndulcită) nu conține zaharuri și nici grăsimi.
Cafeaua şi activitatea cardiacă
Deşi stimulează sistemul central nervos, cafeaua poate micşora riscul de apariție a unor boli cardiovasculare şi infarct.
Persoanele sensibile pot avea un stomac iritat, dificultăţi cu somnul sau un sentiment crescut de anxietate. În plus, cafeaua turcească şi cea franţuzească nefiltrate pot ridica colesterolul.
- Mai multe studii efectuate pe femei care au băut cafea solubilă sau decafeinizată au arătat un risc de a dezvolta infarct cu 20% mai mic decât cei care nu consumă băutura în discuţie.
- Bărbaţii au un risc de 21% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare.
Cafeaua şi depresia
Polifenolii care se regăsesc în mod natural în cafea (simplă ori decafeinizată) pot funcţiona ca antidepresivi. Consumul de cafeină:
- creşte nivelul de atenţie,
- reduce anxietatea,
- îmbunătăţeşte starea de spirit,
- scade riscul de depresie şi suicid.
Beneficiile se aplică unui consum moderat de până la 6 căni pe zi, la persoane care nu manifestă sensibilitate faţă de cafea.
Oprirea bruscă a consumului de cafea poate cauza migrene, oboseală, anxietate şi o stare de spirit negativă care poate dura până la o săptămână.
Cafeaua şi bolile neurodegenerative
Oamenii de ştiinţă au descoperit efecte ale cafelei asupra a două dintre cele mai cunoscute afecţiuni degenerative de pe glob.
- Parkinson: Un consum zilnic de 300 de ml de cafea scade riscul de a dezvolta afecţiunea cu până la 24%. Parkinson este cauzată în principal de un nivel scăzut de dopamină, iar consumatorii de cafea nu sunt asociaţi cu acesta.
- Alzheimer: Consumul a 3-5 căni de cafea pe zi scade riscul apariţiei afecţiunii după vârsta de 50 de ani. În acest domeniu, totuşi, datele sunt limitate şi încă incomplete, așa că nu recomandăm consumul a peste 300 ml de cafea pe zi.
Cine bea cea mai multă cafea pe glob
În 2019, finlandezii aveau o medie de 12 litri/cafea per capita (un consum raportat la numărul de locuitori ai ţării), cu precizarea că băutura solubilă de acolo este considerată cea mai light din lume. Ei sunt urmaţi de norvegieni, islandezi şi danezi.
Următoarea ţară în topul consumului de cafea şi prima care nu este una nordică este Olanda.
Datele s-au menţinut pentru 2021, în ciuda problemelor legate de condiţiile meteorologice în Brazilia şi a preţurilor cafelei care au crescut în consecinţă.
Indiferent de felul cum o alegi, prepari şi ce adaugi în cană pe lângă ea, sunt şanse mari să îţi începi dimineaţa cu o cafea. Mirosul care se împrăştie în casă şi gustul inconfundabil au adus-o la punctul în care este cea de-a treia băutură populară din lume, după apă şi ceai.
De fiecare dată când savurezi o cană de cafea, contribui la o întreagă cultură susţinută în mai toate ţările. Chiar dacă alegi să faci un desen cu spumă de lapte în cană sau o preferi „neagră”, cafeaua înseamnă mai mult decât un simplu lichid. Este o posibilă armă împotriva unor boli şi unul dintre motivele pentru care ai energie.
Surse: