Cuprins
Organismul uman este construit astfel încât să funcționeze optim cât timp alimentația este echilibrată. Totuși, unele persoane dezvoltă alergii sau intoleranțe la unele alimente, de aceea este important să consulți un medic în cazul în care un tip de mâncare îți provoacă o reacție adversă.
Alergia este o hipersensibilitate la substanțe străine corpului, numite alergeni, ce apare atunci când o proteină este recunoscută într-o manieră greșită, iar corpul începe să producă anticorpi pentru a o înlătura. Pe de altă parte, intoleranța se referă la incapacitatea organismului de a digera un anumit aliment, și nu are legătură cu sistemul imunitar, precum alergia.
Lactoza și glutenul – factori ce duc la apariția intoleranței
Intoleranța la lactoză este o formă de deficit enzimatic – organismului îi lipsește lactaza, enzima care descompune lactoza. Astfel, pot apărea manifestări ușoare sau severe dacă o persoană intolerantă consumă lactoză. Există posibilitatea de a face alergie din cauza laptelui, mai exact din cauza proteinei din lapte, pe care unele organisme o consideră periculoasă și dezvoltă anticorpi pentru neutralizarea ei.
În ceea ce privește intoleranța la gluten, afecțiunea apare la nivelul prolinei, un aminoacid din gluten care nu poate fi descompus. Glutenul se găsește în cereale precum grâul, orzul, secara, ovăzul. Unele persoane pot dezvolta alergii la aceste cereale, proteinele implicate în alergie fiind albumine, globuline și prolamine.
Pe lângă intoleranța cauzată de lipsa unei enzime din corp, există posibilitatea de a dezvolta intoleranță la un aliment consumat în exces. Supraconsumul sau supraexpunerea organismului la un anumit aliment poate duce la sensibilitate crescută și astfel, la un moment dat, organismul nu va mai digera eficient acel produs.
Cele mai cunoscute alimente alergene
Pe lângă lapte și cereale, alergiile pot apărea și la alte alimente. Alunele și arahidele pot fi alergene, consumul lor producând simptome precum erupțiile cutanate și durerile abdominale. Proteina din alune este considerată nocivă de unele organisme, de aceea lupta sistemului imunitar împotriva proteinei poate duce la reacții precum roșeață, mâncărimi, greață.
Peștele și produsele derivate din pește pot provoca de asemenea reacții alergice severe. De cele mai multe ori alergia apare asupra mai multor tipuri de pește, cele mai comune fiind morunul, somonul și tonul. Trebuie evitat și uleiul de pește și alte derivate pentru că toate conțin alergenul numit parvalbumină, asemănătoare la toate speciile de pești.
Alergia la moluște și crustacee apare, în general, în rândul persoanelor între 40 și 60 de ani, cel mai frecvent în cazul scoicilor, midiilor, stridiilor și, respectiv, al creveților, crabilor și homarilor. Pot apărea simptome precum prurit, urticarie sau chiar anafilaxie. De obicei această alergie persistă toată viața.
Alergii foarte întâlnite în rândul copiilor sunt la soia – dar majoritatea reușesc să devină toleranți până la vârsta de 10 ani. Și alergia la ouă care, la fel, poate fi depășită până la maturitate.
Alergia alimentară este destul de imprevizibilă, manifestându-se diferit de la persoană la persoană. Alergiile pot apărea chiar și din simpla inhalare a mirosului unui aliment alergen, rezultat în urma preparării termice.
Factori de risc în dezvoltarea alergiilor
Alergiile apar de multe ori atunci când te aștepți mai puțin, însă este bine de știut că acestea sunt strâns legate de câțiva factori importanți, precum:
- istoricul familiei de astm sau alergii – ești mai predispus să ai o alergie dacă în familie există deja cazuri de alergii, eczeme sau astm.
- vârsta – alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii decât la adulți, deoarece când ești copil corpul este într-o continuă dezvoltare, iar sistemul digestiv se maturizează.
- o altă alergie – dacă ești deja alergic la un aliment, ești mai predispus să devii alergic și la altele.
- astmul – astmul și alergiile apar, de multe ori, împreună. Simptomele celor 2 afecțiuni pot fi mai severe dacă o persoană le are pe ambele
Dacă apar simptome asociate unei alergii, precum crampele abdominale, dificultăți de respirație, tuse, pete pe piele sau mâncărimi, este important să apelezi la un medic specializat. Alergiile sunt diagnosticate cu ajutorul unor teste cutanate sau serologice.
Cum se pot înlocui alimentele alergene din alimentație
În cazul alergiilor alimentare, o recomandare des întâlnită este de a renunța la alimentele care provoacă alergia, pe lângă medicamentația obligatorie, ce ameliorează efectele alergiei. Totuși, renunțarea atrage după sine și înlocuirea acestor alimente cu altele care să furnizeze aceiași nutrienți.
- Proteinele din ouă pot fi înlocuite cu proteine din fasolea neagră, porumb, cartofi sau broccoli.
- Alunele și arahidele pot fi înlocuite cu alte alimente cu gust asemănător și același conținut de nutrienți: migdale, fistic sau caju. Există posibilitatea ca alergia să fie la toate fructele cu coajă, iar în acest caz un înlocuitor poate fi reprezentat de semințele de floarea-soarelui – au conținut ridicat de grăsimi și același gust sățios.
- Soia poate fi înlocuită cu seitanul pentru a face șnițele sau grătar.
Regimul alimentar trebuie adaptat nevoilor organismului
O persoană cu alergii sau intoleranțe va trebui să fie mereu atentă la ceea ce mănâncă și la listă de ingrediente a produselor. Reacțiile ce pot apărea pot fi destul de severe, ajungând chiar la manifestări respiratorii sau cardiovasculare acute. Totuși, o depistare timpurie a alergiei previne apariția complicațiilor și îți oferă timp să îți diversifici dieta fără să incluzi alimentele alergene.
Alergiile pot fi ținute sub control dacă eviți alimentele alergene și dacă respecți medicamentația recomandată de medic. Rețetele tale preferate pot fi reinterpretate în cazul în care conțin un produs la care ești alergic, așa că poți îndrăzni să pregătești cele mai bune prăjituri cu făină fără gluten sau fără ouă. O alergie, deși te pune în imposibilitatea de a consuma un anumit aliment, îți lasă totuși libertatea de a consuma alte produse asemănătoare.