Cuprins
Compostul este un îngrășământ natural pentru plante, format din resturi vegetale descompuse. Procesul de transformare a materiei organice în compost poate să dureze între 3 luni și 2 ani, în funcție de condițiile atmosferice și ce materiale ai folosit.
Compostul este benefic pentru mediul înconjurător pe mai multe planuri și are beneficii multiple pentru utilizator. Hai să descoperim mai multe despre acest îngrășământ natural atât de la îndemână!
Ce este compostul
Tehnic, compostul e rezultatul procesului microbial prin care resturile fermentează lent, se descompun și se transformă în fertilizant organic pentru plantele din grădina, ghiveciul sau de pe terenul tău. Rezultatul acestui proces are beneficii și pentru sol, și pentru plante.
Compostul este potrivit și pentru casele cu grădini mari, și pentru apartamentele de bloc. Dacă vrei să reciclezi resturile alimentare, ai plante în ghiveci sau o grădină la care ai acces, poți face compost.
Fertilizantul organic creat în casă este, spun specialiștii, cel mai diversificat și interesant dintre opțiunile disponibile acum. Pentru că ingredientele diferă în funcție de sezon, metoda de prelucrare a resturilor și dimensiunea recipientului în care sunt păstrate pot fi personalizate.
Hai să privim compostul ca pe agentul care ne ajută să valorificăm resturile de mâncare. Ce se întâmplă în lipsa lui?
Resturile alimentare reprezintă 40% din totalul deșeurilor produse, la nivel european, care se pot transforma în compost. Acestea devin factori poluanți pentru mediu, deoarece produc gaze cu efect de seră, atunci când sunt descompuse la groapa de gunoi.
Pentru a crea compost se califică mai multe categorii de materie:
- brună: coji de ouă, frunze moarte, fân, paie, plante pentru ceai, crengi tăiate, hârtie nereciclabilă, carton, rumeguș, ceară,
- verde: coji de fructe sau legume, zaț de cafea, buruieni, resturi de la garduri vii, fire de iarbă tăiată.
Din ce ingrediente nu poți face compost?
- carne, pește, oase,
- resturi alimentare ce conțin ulei,
- ouă întregi,
- lactate,
- lemn tratat,
- hârtie cu resturi chimice,
- plante otrăvitoare sau bolnave,
- citrice,
- fecale.
Beneficii ale compostului
- se transformă în humus, un element nutritiv important pentru plante și, astfel, îmbunătățește structura solului,
- micșorează pierderile de apă, atunci când uzi plantele,
- funcționează ca agent de susținere pentru fertilizant și ajută plantele să rodească,
- ajută la neutralizarea pH-ului din sol și îl aerează,
- întregește acțiunea de reciclare, pentru că oferă o utilizare deșeurilor care nu se încadrează în nicio categorie standard,
- te ajută să eviți risipa alimentară,
- este o alternativă ecologică a fertilizanților din comerț.
La ce poți folosi compostul
Pentru uz personal, poți adăuga compost în grădină sau, dacă stai în apartament, la ghivecele cu plante și condimente. Unele comunități urbane au amenajat grădina blocului fie în sens decorativ, fie cu legume. Cu acordul celorlalți, poți da o mână de ajutor furnizând tu compostul.
De asemenea, agentul de fertilizare este și un protector eficient pentru straturile de legume, arbuști și pomi fructiferi. Aplicat pe suprafața solului, completează „munca” stratului de frunze simple.
Producția de compost poate fi și o oportunitate de business, dacă îți place să repeți procesul de fertilizare. Ar trebui să știi doar că trebuie să acorzi atenție regulilor de etichetare a compostului ambalat. Apoi, poți alege să vinzi compost direct către fermieri sau prin intermediari, cum ar fi magazinele de bricolaj.
Cum se prepară compostul
Există mai multe metode de a face compost din deșeurile care se califică pentru a deveni agenți de fertilizare. Totuși, ele diferă în funcție de spațiul și resursele pe care le ai la dispoziție.
Ce au toate acestea în comun este proporția dintre materie verde și materie brună. Acestea trebuie așezate în straturi egale, unul peste celălalt.
De asemenea, deși poți face compost pe toată durata anului, perioada optimă este de la sfârșitul verii până la începutul iernii (august – noiembrie).
Compost în grădină sau în livadă
În acest caz, ai la dispoziție mai multe metode de preparare a compostului, în funcție de spațiul disponibil și recipientele pe care le folosești. O discutăm aici pe fiecare dintre ele.
- Groapă: Avantajul este că poți amplasa compostul în apropierea bucătăriei sau grădinii. Este nevoie să sapi cam la 40-50 cm adâncime, o umpli cu resturile vegetale și acoperi cu pământul pe care l-ai săpat. În acest mod, procesul durează circa 5-6 luni.
- Container de lemn: Chiar dacă alegi un container staționar sau rotativ, este nevoie să întorci regulat compostul, ca să îi oferi cantitatea optimă de oxigen. Poți alege un container din lemn sau paleți, atâta timp cât compostul stă direct pe sol. Sub materia compostată e nevoie să pui un strat de crengi. Proporțiile de respectat sunt un strat de materie bogată în azot (N) – un strat de materie bogată în carbon (C). Trebuie să uzi compostul după adăugarea fiecărui strat. Dacă ai făcut grămada primăvara, compostul e disponibil după 5 – 6 luni, iar pentru compostul de toamnă procesul durează 8 – 9.
- 3 containere lipite între ele: Compostul se amplasează într-un singur container și se mută în cel de lângă odată cu întoarcerea, apoi se mută înapoi și nu se mai atinge. La fel se umple și cel de-al doilea. Poți umple ultimul container pe măsură ce cresc cantitatea de compost și temperatura, ca să poată acesta rămâne gol pentru cât mai mult timp.
- Compostarea rapidă: Disponibilă din primăvară și până în toamnă și cu durată de doar o lună, această metodă necesită o masă mai mare de deșeuri biodegradabile deja pregătite. Întoarcerile se fac o dată la două zile. Temperatura în interiorul compostului va crește, dar scade după circa 30 de zile. Dacă vremea se răcește sau plouă, îți recomandăm să acoperi grămada cu un material impermeabil.
Compost în apartament
Diferențele preparării compostului vin mai mult din componentele materiei. Recipientele sunt aceleași – 3 cutii din plastic, închise la culoare și suprapuse.
Cutia care va fi jos trebuie să fie găurită, ca să adune lichid, în caz că se formează. Cea din mijloc poate avea orificii de dimensiuni mai mici, dar trebuie găurită în zona inferioară. Cutia de deasupra e nevoie să o găurești doar în partea inferioară. Pune materie proaspătă în cutia de deasupra și pământ în cea din mijloc.
- Compost simplu: ai nevoie doar de pământ și materia pentru compostat.
- Viermocompost: față de cele de mai sus, ai nevoie doar de râme, pe care le poți achiziționa de la magazine pentru pescari. Ele vor fi amplasate în cutia din mijloc și în cea superioară. În acest caz, va trebui să faci câteva găuri mici pe pereții laterali ai containerelor. =
O trăsătură comună a ambelor metode este că este nevoie să ții cutiile/containerele în spații închise, întunecate, unde temperaturile nu sunt scăzute, cum ar fi debaralele. Un plus în acest proces este ca recipientele să fie de culoare închisă.
În ambele cazuri, procesul este finalizat atunci când toată umezeala s-a scurs, iar compostul s-a transformat în pământ. Se spune că, în cazul viermocompostului, timpul necesar se scurtează de la două luni până la 3 – 4 săptămâni.
Erori frecvente de compostare
Acum, că știi cum se face compostul, îți arătăm și situațiile în care este posibil „să nu iasă”. Nu îți face griji. Procesul este unul simplu și, prin exercițiu, vei învăța rapid cum să îl optimizezi.
- Compostul din recipient nu e suficient de aerisit. Atunci poate debuta descompunerea anaerobă. Ca să oprești procesul, e nevoie să pui o grămadă de crengi lângă compost și să întorci materialul peste ele.
- Proporțiile C:N sunt greșite. Fie este nevoie să adaugi rumeguș (dacă e prea multă materie ce conține N), fie trebuie să completezi cu iarbă proaspăt tunsă ca să se încălzească suficient (prea mult C).
- Nu adăuga produse animale, plante cu semințe sau plante bolnave, care pot infesta rezultatul final.
- Compostul urât mirositor nu este suficient aerisit și are apă în exces. Acoperă grămada și completează cu materie brună.
- Compostul fibros și ușor mucegăit are nevoie de mai multă materie verde.
- Musculițele apar atunci când materia are prea mult acces la aer și umiditate prea mare. Acoperă totul cu resturi din grădină și reechilibrează proporția de apă.
Cum arată compostul făcut de tine
Cum recunoști un compost reușit? Simplu, arată afânat, de culoare maro închis sau negru, cu miros de pământ. Are particule de maxim 1,2 cm prin el, nu conține semințe de flori sau agenți de contaminare.
Compostul are un pH de 6,0 – 7,8, pe care îl poți măsura cu dispozitive din comerț. Un eventual dezechilibru se poate rezolva conform indicațiilor de mai sus și/sau folosind apă ionizată.
- În cazul în care pH-ul solului crește peste această limită, poți să utilizezi apă Kangen alcalină.
- Dacă solul devine prea alcalin, îți recomandăm apă acidă.
- Pentru solul neutru, echilibrat, poți folosi cu încredere Apă Clean.
Când aplici compostul
Compostul proaspăt, de 4 – 6 săptămâni are efect rapid, dar nu este recomandat pentru gazon. Agentul e potrivit la:
- spanac, porumb, roșii, dovlecei, cartofi, țelină: începutul primăverii.
- pomi fructiferi: toamna.
Compostul matur are 8 – 12 luni și efect mai lent, potrivit anumitor plante. Mai exact:
- legume: primăvara, toamna, în perioada de dezvoltare.
- gazon: primăvara.
La flori compostul se poate pune primăvara sau toamna.
Dacă ai plante de apartament, îl poți adăuga oricând, deoarece temperaturile la care sunt păstrate ghivecele nu au diferențe semnificative.
Ce ar trebui să știi este că agentul fertilizant se adaugă superficial, fără săpare și nu în exces. Îți recomandăm să verifici înainte de ce fel de strat au nevoie plantele ca să își atingă potențialul maxim.
Compostăm pentru noi și planetă 🌍🌎🌏
Compostul este modul prin care protejezi natura și le dai o utilizare deșeurilor tale. Ba chiar le transformi în ceva util și natural pentru plante. Poate că ce ai citit mai sus pare complex. Însă, odată ce faci compost pentru prima oară, vei învăța procesul și te vei bucura de avantajele lui.=
Este posibil ca în scurt timp să îți placă din ce în ce mai mult să faci compost. Mult succes!
Surse:
- https://www.gardenworld.co.uk/case-study/making-the-perfect-compost-heap/
- https://www.rhs.org.uk/soil-composts-mulches/composting
- https://www.countryliving.com/uk/homes-interiors/gardens/a23333516/how-to-make-compost-heap-home/
- https://www.rspb.org.uk/birds-and-wildlife/advice/gardening-for-wildlife/compost-heaps/