Cuprins
Viața fiecăruia dintre noi și economia merg în strânsă legătură. Prin fiecare tranzacție contribuim la creșterea unui business, unei nișe și chiar la menținerea întregii economii. Iar dacă alegerile tale influențează întregul, atunci și întregul te va influența înapoi. Cum? Arătându-și extremele.
Consumerismul și minimalismul sunt doi dintre termenii care și-au depășit nișele și sunt în discuție la scară largă. Deși au rădăcini diferite, pot fi privite ca manifestări care îți pot influența liniștea financiară. Hai să vorbim despre fiecare în parte!
Ce este consumerismul
Consumerismul a pornit din economie, acolo unde a fost văzut ca o teorie ce spunea că creșterea cumpărării de bunuri și servicii este dezirabilă, din punct de vedere financiar.
După revoluția industrială americană au crescut standardele calității vieții. Așa că în secolul al XIX-lea s-a vorbit prima oară despre consumul ostentativ, prin care oamenii cumpără obiecte considerate scumpe pentru a-și arăta statutul social, nu raportat la nevoile lor. Economistul și sociologul Thorstein Veblen a fost cel care a mutat termenul în zona cumpărătorului, care a devenit consumator.
Mai târziu, în 1928, fondatorul industriei de PR, Edward Bernays, a spus că producția în masă nu poate aștepta cererea publicului, ci aceasta trebuie menținută prin publicitate și propagandă. Apoi, oamenii au început să fie educați în direcția în care dorințele sunt importante, evoluează constant și pot fi satisfăcute prin cumpărături.
Cum este văzut consumerismul în 2022
Consumerismul e o relație simplă dintre individ și piață. Cu cât cumperi mai mult, cu atât economia evoluează, iar brandurile își pot îmbunătăți produsele / ambalajele / serviciile în favoarea ta.
Pe de altă parte, sunt voci care susțin că din cauza consumerismului se pierd metodele tradiționale de producție și chiar valorile conservatoare. Produsele își pierd unicitatea și părțile personalizate, iar unele meserii riscă să dispară în favoarea producției în masă.
Totuși, consumerismul dictează inclusiv modul de organizare al magazinelor, care se bazează pe colecții și modele ce își pierd valoarea odată ce se învechesc, cu mici excepții.
Cum te poate afecta consumerismul
Psihologii au început să privească cu ochi critici acest comportament global și să îl învinuiască pentru consecințele pe care le poate avea asupra indivizilor. Potrivit unui studiu, accentul pus pe materialism poate avea mai multe efecte secundare, printre care:
- creșterea anxietății sociale, din cauza de stresului financiar,
- nefericire în relații sentimentale,
- neglijență față de sănătatea mintală și stimă de sine scăzută,
- creșterea sentimentului de diviziune socială,
- o percepție denaturată asupra banilor și prețurilor,
- presiune asupra sinelui deoarece, potrivit unui studiu, după ce cumperi un obiect având dubii asupra prețului, te forțezi să îl folosești, ca să îți dovedești că vei utiliza obiectul cumpărat,
- depresie.
Pe lângă urmările financiare și psihice, societatea capitalistă bazată pe consum și cumpărare continuă are un impact și asupra mediului. Achiziționând, în loc să repari sau cumpărând ceva nou în fiecare sezon ca să fii în pas cu tendințele, produci mai mult gunoi decât ai face-o dacă ai alege strict obiecte de care ai nevoie, care au o viață cât mai lungă.
Potrivit unui studiu al KPMG, comportamentul cumpărătorului s-a schimbat odată cu venirea pandemiei, în direcția produselor legate de casă. Interesant este că nu a existat o scădere propriu-zisă a cumpărăturilor, ci doar o reorientare către alte categorii de bunuri și servicii și o creștere a magazinelor digitale.
Totuși, acesta este un comportament de cumpărare controlabil, în multe dintre cazuri. Există situații când simplul gest de a cumpăra provoacă dependență. Și atunci, dacă shopping-ul devine un stil de viață, cum ne putem găsi echilibrul? Putem încerca minimalismul.
Ce este minimalismul
Acest curent care a căpătat popularitate pe tot globul în ultimii ani se bazează pe ideea că deții doar lucrurile de care ai nevoie, nu și pe care îți dorești și, altfel, nu vei prioritiza materialismul, ci fericirea.
În prezent, minimalismul are mai multe direcții:
- artă: se manifestă cel mai vizibil în muzică și pictură,
- design interior: mizează pe mobilă cât mai puțină și practică,
- stil de viață: ideea de a folosi cât mai puțin devine populară în mai multe țări europene și occidentale.
Ideea de minimalism material a pornit din budismul japonez, însă se regăsește în mai multe religii, inclusiv în catolicism. Ideea pe care o promovează este capacitatea omului de a achiziționa, avea și folosi cât mai puține posesiuni materiale.
Japonia este și locul de start al minimalismului din design. Stilul de viață vechi al japonezilor s-a reflectat și în casele lor până în anii ’50, atunci când și-au deschis porțile pentru capitalism.
Totuși, după ce a devenit cea de-a doua societate de consum din lume (după SUA), Japonia s-a întors către minimalism. Curentul a devenit popular din mai multe motive:
- spațiile de locuit din Japonia sunt mai mici, comparativ cu cele din alte țări,
- pandemia i-a făcut pe oameni să privească mai atent în interiorul caselor,
- Japonia e o țară predispusă la cutremure, iar majoritatea accidentelor provin din obiecte care cad.
Curentul a căpătat expunere în ultimii ani și a devenit popular ca stil de viață, design interior și mod de abordare a cumpărăturilor.
Cum recunoști minimalismul în design
Minimalismul pune accent pe spațiile dintre obiecte. Aduce în centrul atenției „spațiul negativ”, o lipsă a obiectelor cât mai mare. Piesele de mobilier sunt puține și practice (au rol decorativ și de depozitare), iar obiectele din casă sunt tot într-un număr mic. Chiar și dulapurile sunt de dimensiuni mici.
Criteriile japoneze de selecție a obiectelor care își au locul în casă sunt:
- fiecare obiect trebuie să îi trezească sentimente pozitive proprietarului, să aducă bucurie,
- obiectele din casă trebuie să nu îți încetinească ritmul vieții sau să îți provoace sentimente de vină.
Minimalismul se diferențiază prin linii curate și nuanțe din culorile neutre. Materialele folosite sunt cele comune, de bază, iar depozitarea obiectelor este organizată în zone ascunse vederii.
Care este opusul minimalismului în design
Maximalismul este curentul care respinge simplitatea într-un mod eclectic. Înseamnă exces, o abundență de tonuri și texturi care se pot aplica, la fel ca și opusul său, în design interior, arhitectură și modă.
Culorile sunt intense, șabloanele sunt complexe, iar privitorul are mai multe elemente asupra cărora îi este atrasă atenția. Totuși, nu înseamnă dezordine. Maximalismul permite libertatea de a adăuga constant elemente, așa că este preferat de colecționari.
Minimalismul, ca stil de viață
Dacă locuiești într-o casă minimalistă, organizată așa în mod conștient, atunci vei tinde să urmezi și principiile de viață ale celor care gândesc în această direcție. Ce implică:
- analiza locuinței și obiectelor tale, o curățenie amănunțită cu atenție la detalii și reorganizarea spațiului,
- atenție la ce cumperi, chiar și atunci când pleci în călătorii,
- o atenție sporită la organizarea și depozitarea obiectelor pe care urmează să le achiziționezi (aspect care a făcut-o cunoscută pe Marie Kondo în emisiunile în care îi ajuta pe oameni să facă curat),
- o analiză asupra preferințelor tale, astfel încât să determini dacă/cât de important este pentru tine să fii în tendințe și în ce domenii,
- să treci prin procesul de cunoaștere de sine în urma căreia să realizezi care e stilul tău de cumpărare, cât de mult te controlează, în ce măsură îți poți controla dorința de a avea obiecte,
- să realizezi care îți sunt prioritățile la nivelul spațiului în care locuiești (prețuiești mai mult confortul? ce înseamnă confort pentru tine? ții cont de potențialii musafiri când îți alegi mobila?),
- timp acordat garderobei, astfel încât să includă piese simple, dar ușor de combinat,
- nu în ultimul rând, să determini dacă rezonezi cu motto-ul „less is more”.
Minimalismul susține nevoile în fața dorințelor, aspect care îl face să fie popular mai ales după ce oamenii au petrecut multe zile în casă și au privit-o mai atent decât înainte de restricțiile impuse în urma pandemiei globale.
Deși este o diferență între stilul de design și mentalitatea minimalistă (limitele culorilor, materialelor se referă doar la aspectul casei), cea de-a doua aduce cu sine mulțumire de sine și fericire, potrivit unui studiu.
Cum te poate afecta minimalismul
Minimalismul poate fi adoptat în design sau ca filozofie de viață. Totuși, pentru cineva care abia începe să se ghideze după el, poate și dezavantaje.
- Amatorii acestui stil de viață merg până în punctul în care aleg să facă troc în comunități dedicate sau să împrumute obiecte, atunci când au nevoie de ele (îmbrăcăminte de ocazii, ustensile pentru casă, etc.). Aspectul împrumutului poate ca uneori să nu fie confortabil pentru cel care are nevoie de obiecte de uz ocazional.
- Trecerea de la comportamentul de consum la minimalism implică un proces de lungă durată, anevoios și efortul de a arunca obiecte.
- Tendința nu este întotdeauna social acceptată, astfel că poți întâlni reacții negative.
- Poate apărea teama că ratezi ce se întâmplă, la nivel economic sau pentru că alegi să nu cumperi un obiect discutat la momentul apariției.
- Minimalismul înseamnă implicare din partea tuturor și uneori este greu de pus în practică, dacă ai o familie mare.
- Dacă nu ai caracterul suficient de puternic încât să te lupți constant cu dorința de a cumpăra, poate duce la izolare socială și presiune psihică.
Ce înseamnă să fii un consumator conștient
În ultimii ani a apărut termenul de consumator conștient, un echilibru între cele două de mai sus.
Decizia conștientă de cumpărare a unui obiect ia în calcul mai multe aspecte decât cea a consumatorului clasic. Ne referim la:
- preț,
- calitate,
- impactul produsului asupra mediului și societății, de la producție până la prezentare.
Mișcarea de căutare a produselor care pun accent pe etică elimină deciziile de cumpărare de moment. Odată ce analizezi un produs și îți pui întrebări în privința lui, fie îl girezi, fie economisești bani necumpărându-l.
Produsele alese sunt sustenabile și de încredere. Ca răspuns, companiile au început să fie din ce în ce mai transparente și dau informații despre procesul de producție al obiectelor pe care le găsești pe raft.
Un consumator conștient alege să:
- păstreze din minimalism părțile cu care se simte confortabil,
- cumpără de la companii care pun accent pe grija față de planetă și oameni,
- alege materiale și ingrediente naturale,
- caută produse executate manual,
- folosește metode de transport alternativ,
- elimină plasticul pe cât posibil, reciclează plasticul, hârtia, sticla, hainele,
- refolosește produsele în alte scopuri,
- achiziționează unele produse second hand.
Limita principală a acestui curent este că produsele sustenabile sunt uneori mai scumpe decât echivalentul lor clasic. În plus, cererea de produse cu caracter etic încă nu este suficient de mare ca să pună presiune asupra companiilor să scadă prețul acestora sau să le producă la scară largă, cu acces nelimitat.
Totuși, a conștientiza procesul de cumpărare înseamnă a face alegeri în principal pentru tine, fără a ține cont de presiunea socială a modei rapide sau de impulsurile care duc la regrete.
Alegerile tale din magazin sunt unice, indiferent de modul prin care le privești. Poate că viitorul este rezervat minimalismului, consumului conștient sau unui boom în consumerism. Acțiunile fiecărui individ pot determina schimbări în oricare direcție. Important este să realizezi tot ce implică fiecare dintre ele.
Surse:
- https://www.investopedia.com/terms/c/consumerism.asp
- https://www.bbc.com/future/article/20210120-how-the-world-became-consumerist
- https://www.sciencedirect.com/topics/social-sciences/consumerism
- https://www.mckinsey.com/~/media/McKinsey/Industries/Consumer%20Packaged%20Goods/Our%20Insights/The%20new%20Japanese%20consumer/The%20new%20Japanese%20consumer.pdf
- https://www.forbes.ro/esti-minimalist-sau-maximalist-218645
- https://www.nytimes.com/2019/10/01/smarter-living/sustainabile-shopping-conscious-consumer.html