Cuprins
După ce trec sărbătorile, rămânem cu amintiri, uneori câteva kilograme în plus şi rezoluţii de care ne-am bucurat atunci când le-am ales. Hai să vedem ce facem mai departe pentru fizicul şi psihicul nostru. Rezoluţiile pentru următorul an pot fi metoda prin care alegem să ne îngrijim sănătatea şi, astfel, să ne lăsăm să evoluăm pe toate planurile.
Ce spune ştiinţa despre rezoluţiile noului an
Unul dintre cei mai dificili paşi este de a transforma ce ne propunem în practică. Iar în spatele a ceva ce pare atât de simplu precum punerea rezoluţiilor în aplicare stă o întreagă ştiinţă a felului cum se formează un obicei.
Potrivit unui studiu efectuat la scară largă, 44% dintre americani îşi setează rezoluţii pentru anul următor. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt sub forma „mă apuc de”, faţă de mai rarele „evit să”. După sărbători, achiziţiile de mâncare sănătoasă au crescut cu 29,4% faţă de luna precedentă. Însă aproape 50% dintre rezoluţii nu sunt duse la bun sfârşit.
O constantă eroare a punerii în practică a rezoluţiilor a dus şi la apariţia Blue Monday, cea de-a treia luni din ianuarie, denumită de englezi cea mai deprimantă zi a anului.
An nou, rezoluţii noi
Indiferent de cum au ieşit rezoluţiile din trecut, anul acesta poţi alege să le pui în aplicare şi să lucrezi la mulţumirea de sine! Ca să îţi pui dorinţele în aplicare ai nevoie doar de câţiva paşi şi perseverenţă. Ştiinţa e de partea ta!
Totul începe cu neuroplasticitatea, abilitatea creierului de a-şi restructura circuitele neuronale. Neuronii sunt interconectaţi, iar dacă o sinapsă este afectată de o întâmplare, un gând, un sentiment sau de mediul înconjurător şi sinapsele din jurul ei vor fi afectate. Astfel, în timp se dezvoltă alte legături neuronale.
Fiecare schimbare înseamnă o nouă legătură neuronală. Iar aceste mici schimbări, repetate suficient de des, duc la modificări în felul în care creierul nostru funcţionează, spun experţii.
Cum ajută neuroplasticitatea să ne formăm obiceiuri
Acest termen reprezintă ştiinţa din spatele abilităţii creierului de a se schimba şi adapta. Iată cum poţi folosi neuroplasticitatea.
- Fără să îţi conştientizezi acţiunea, atunci când faci o schimbare: de domiciliu, serviciu sau impusă de stilul de viaţă. Inconştient, neuroplasticitatea bazată pe experienţă ne face să continuăm un obicei, fie el bun sau rău.
- Conştient, atunci când vrei să adopţi un obicei nou. Sau chiar o rezoluţie. Joci un rol activ în influenţarea activităţii neuronale dacă te concentrezi pe schimbare. În consecinţă, creierul va acţiona astfel încât să te simţi din ce în ce mai confortabil, odată cu trecerea timpului, în noua poziţie. Astfel, efortul de a face schimbarea va fi din ce în ce mai mic până când va deveni o stare de fapt.
Primul pas în formarea noilor obiceiuri. Reflectă activ asupra ta
Reflectarea activă asupra ta este un proces care implică examinarea atentă a experienţelor, analiza legăturilor dintre ele şi dezvoltarea personală pornind din punctul în care ne-am înţeles acţiunile în contextul ales.
Acest proces este unul natural, care nu necesită învăţare. E nevoie doar să ne uităm înapoi, să ne întrebăm ce am fi făcut diferit într-un anumit moment şi ce am învăţat din acesta. Unele rezoluţii sunt, de altfel, regrete mascate că nu acţionăm aşa cum ne dorim.
Reflectarea devine activă atunci când facem efortul de a o repeta şi amplifica. Odată ce am analizat în profunzime motivele care au dus la o rezoluţie, putem înţelege mai bine impactul schimbărilor pe care punerea ei în practică o aduce.
Continuă cu exerciţii mentale
Creierul reacţionează la exerciţii care, uneori, nu au nicio legătură cu obiceiul pe care vrem să îl instituim, dar care susţin schimbarea. Iată câteva recomandări:
- Relaxează-te cu jocuri de tip puzzle.
- Dansează sau fă exerciţii ritmice.
- Învaţă să faci muzică şi experimentează cu sunetele.
- Descoperă locuri noi sau trasee noi din oraşul tău.
- Fă mişcare.
- Alege să te relaxezi cu o formă de artă.
- Permite-ţi să te relaxezi fără să te gândeşti la nimic.
Înţelege cum se formează un obicei
Sistemul nostru nervos – senzorial este într-o continuă căutare de moduri prin care poate să obţină dopamină, responsabilă pentru ideea de recompensă, plăcere. Un obicei nou care ne place înseamnă o formă de a obţine dopamină.
Atunci când creierul recunoaşte un tipar de acţiuni, cu o legătură clară între fapt şi plăcere, îl asimilează. Odată ce o acţiune devine rutină, obicei, nu mai este conştientă şi, astfel, devine dificil de întrerupt.
Pe cât de simplu sună, pe atât de complex pare la început. De ce? Creierului îi poate lua între 18 şi 254 de zile să asimileze un obicei, potrivit oamenilor de ştiinţă. Însă tot specialiştii spun că doar 19% dintre noi păstrăm un obicei pentru mai mult de 2 ani. Deşi creierul înţelege că dorim să facem regulat o anumită activitate, conştient sau nu, noi o putem opri oricând.
Pe scurt, traseul unui obicei în timp este:
Bucla factuală a unui obicei
Acţiunile repetitive care produc satisfacţie au la bază un ciclu de etape. Odată ce ajungi la recompensă, ele se repetă şi, astfel, se formează o buclă.
- Semnal: Creierul este stimulat de o informaţie transmisă de acel obicei. Semnalul poate fi un loc, un miros, o persoană, un moment al zilei.
- Dorinţa: Stimulul ne motivează să ne dorim acţiunea care ne aduce recompensa.
- Răspuns: Punem obiceiul în practică.
- Recompensă: Dorinţa de mai devreme este împlinită. Apoi, dorinţa de a duce la îndeplinire obiceiul este şi mai puternică data viitoare. Conexiunea semnal – recompensă devine din ce în ce mai puternică pe măsură ce repeți acțiunea.
Dacă îi acordăm atenţie unei schimbări, o putem transforma într-o buclă a acţiunilor sănătoase.
Variabilele formării unui obicei
Potrivit unui studiu efectuat în 2009, procesul de formare a unui obicei e supus mai multor variabile. Acestea explică de ce două persoane care încep să meargă la sala de fitness în acelaşi timp nu merg pentru aceeaşi perioadă. În timp ce una poate renunţa, cealaltă poate face mişcare la sală pentru mai mulţi ani.
Apoi, studiul menţionează şi obiceiul în sine ca potenţial obstacol. Mai mulţi participanţi au declarat că le-a fost mai uşor să înceapă să bea apă dimineaţa decât să facă 50 de abdomene după ce au băut cafea.
O altă variabilă pe care o putem controla şi folosi ca aliat în formarea unui obicei nou este motivaţia. Faptul că ne putem păstra creierul concentrat pe acel obicei şi sentimentul de recompensă pe care ni-l oferă este chiar modul prin care putem să ne ţinem de rutina pe care ne-am promis că o adoptăm.
Sănătatea poate fi o rutină
Să trăieşti sănătos înseamnă să adopţi mai multe alegeri şi rutine în favoarea corpului şi minţii tale. Odată ce ai înţeles cum funcţionează un obicei şi vrei să pui în aplicare o rezoluţie legată de sănătate, îţi rămâne de făcut un singur lucru: transformă-ţi rezoluţia într-un obicei sănătos şi bucură-te de perseverenţa ta!
Surse: